Page 9 - Album Monografic Judetul Teleorman
P. 9

HIDROLOGIA                                             pe o distanŃă de 120 km, de la Socetu la confluenŃa cu
                                                                Dunărea.
              ReŃeaua hidrologică a judeŃului Teleorman
                                                                     CălmăŃuiul, al doilea râu ca importanŃă, izvorăşte
         prezintă anumite particularităŃi specifice zonei în care
                                                                din Câmpia Boian, are o lungime de 118 km, şi se varsă
         este aşezată  fiind formată din fluviul Dunărea şi
                                                                înlaculSuhaia,situatlacontactulcuLuncaDunării.
         afluenŃii săi principali din acest sector: Oltul, râurile
                                                                     Oltul drenează teritoriul judeŃului pe o lungime de
         CălmăŃuiul şi Vedea. Partea de nord-est a judeŃului este
                                                                20 km în partea de sud-vest, înainte de confluenŃa cu
         traversată de pârâurile Dîmbovnic, Glavacioc şi
                                                                Dunărea.
         Câlniştea,caresunt afluenŃiaiNeajlovului.
                                                                     Dunărea, fluviu de interes european, mărgineşte
              Teritoriul judeŃului mai este străbătut de râul
                                                                judeŃul pe o lungime de 90 Km în partea sudică,
         Teleormanul, pârâurile Burdea, Câinelui, ClăniŃa,
                                                                reprezentând o deosebită importanŃă pentru teritoriul
         Tinoasa,Nanov şiTârnava.
                                                                în care apa este deficitară. Dunărea a creat în imediata
              Resursele de ap (exceptând Dunărea şi Oltul)
                              ă
                                                                apropiere a malurilor sale o succesiune de grinduri
         sunt moderate sub raport cantitativ şi se găsesc sub
                                                                fluviale; către interior s-au format depresiuni ocupate
         forma apelor subterane (ape freatice şi ape de
                                                                temporar de ape numite ,,lişteve” ( Lişteava Mare,
         adâncime) şi a apelor de suprafaŃă ( râuri, lacuri
                                                                Mica,Vasluiului,Lupilor, Lată, LaPlopi,Zimnicea).
         naturaleşiartificiale).
                                                                     În câmpie, în exteriorul luncii, cele mai multe
              Vedea şi CălmăŃuiul sunt principalele râuri ale
                                                                depresiuni sunt ocupate de lacuri permanente sau
         judeŃului care, împreuna cu afluenŃii lor, drenează
                                                                temporare, multe dintre ele desecate (Bercelu, Sărat,
         peste80 %dinsuprafaŃă.
                                                                Balta Luciei, Balta Roşie, Cioara, Balta lui Bran,
              Cel mai mare râu este Vedea, care      străbate
                                                                Suhaia,Vârtoape,Călugăru,Călina).
         teritoriul în diagonală, cu o direcŃie nord-vest-sud-est,












































                                                               9
   4   5   6   7   8   9   10   11   12   13   14