SAPTAMANA 30 AUGUST - 5 SEPTEMBRIE

Câştigătorii turneului de şah pentru copii

Ediţia a X-a a ”Festivalul Şahului Teleormănean”, desfăşurată în cadrul Zilelor Municipiului Alexandria, şi-a desemnat luni, 30 august, laureaţii. Pentru al cincilea an consecutiv Consiliul Judeţean a asigurat în exclusivitate premiile în bani şi trofeele la turneele destinate copiilor, în valoare de 1.500 lei.

Câştigătorii au fost : open I– Marius Daniel Colac, II– Andreea Valentina Tobă, III– Dragoş Stoica, copii sub 10 ani I– Mihnea Gabriel Ene, II– Ciprian Munteanu, III– Radu Stoica, copii sub 8 ani  I– Andreea Istrate, II– Lucas Dobre, III– Mihai Alexandru Ciubăr, copii sub 6 ani  I– Mircea Ţânţăreanu, II– Alexandra Ioana Pătru, III– Ştefan Fabian Croitoru.

Agenda lucrărilor de investiţii

La Consiliul Judeţean continuă derularea unor proiecte de investiţii care vizează îmbunătăţirea şi completarea infrastructurii judeţene : ”Reabilitarea DJ 506,Cervenia–Vităneşti–Băbăiţa, km 17⁺⁴⁰⁰–58⁺⁰⁰⁰, în lungime de 40,6 km”, finanţat prin Programul Operaţional Regional (POR). Axa 2 : ”Îmbunătăţirea infrastructurii de transport regionale şi locale. Domeniul de intervenţie 2.1 : Reabilitarea şi modernizarea reţelei de drumuri judeţene, străzi urbane–inclusiv construcţia/reabilitarea şoselelor de centură”. Valoarea este de 62,5 mil lei (10 mil lei reprezintă TVA), din care 86,5 la sută de la FEDR, 11,5 la sută de la bugetul naţional şi 2 la sută cofinanţarea asigurată de beneficiar. În urma adjudecării licitaţiei, contractul de lucrări, cu durata de execuţie de 10 luni, a fost semnat la 30 iulie, iar la 5 august a fost dat ordinul de începere a lucrărilor.

Miercuri, 1 septembrie, va avea loc la Băbăiţa o adunare publică de prezentare a proiectului.

Stampila oraşului Alexandria – exponatul lunii septembrie

Muzeul Judeţean, instituţie a Consiliului Judeţean, deţine în patrimoniu câteva obiecte de importanţă excepţională, din păcate, prea puţin cunoscute de publicul larg. Pentru ca acestea să fie mai bine cunoscute de teleormăneni, începând cu martie 2008, în fiecare lună, este prezentat vizitatorilor un astfel de obiect deosebit, prin expunerea într-o vitrină amenajată în holul muzeului şi însoţit de baza documentară realizată prin texte şi imagini. Proiectul cultural se numeşte ”Exponatul lunii”. Ciclul expoziţional continuă cu exponatul lunii septembrie, ”Stampila oraşului Alexandria”, folosită de toate serviciile Primăriei Alexandria între anii 1868–1930.

Istoria acestei ştampile începe după întemeierea oraşului Alexandria, când, pentru întărirea actelor, s-a hotărât întocmirea unui sigiliu de formă ovală (40/45 mm), a cărui emblemă era reprezentată de un cal pascal, preluată din sigiliul Ocârmuirii judeţului Teleorman, în profil spre stânga sprijinind un steag alb bilobat cu cruce în partea de sus şi însoţit de două ramuri cu frunze şi flori, sub el aflându-se două braţe care îşi strâng mâinile. Legenda, scrisă cu caractere chirilice, spune : “Obştea oraşului Alexandria, 1834”.

            Cu ocazia editării Ekstrucţiilor, în litografia lui Scarlat Ghica, în anul 1840, acesta a sugerat că ar fi potrivit pentru stema ce urma să fie gravată, ca oraşul să ceară domnului conferirea herbului domnesc; Alexandru Dimitrie Ghica însă a considerat că numele său era un dar suficient acordat oraşului. Astfel, sigiliul continuă să fie folosit până în 1850, când se confecţionează altul, de formă ovală, cu calul pascal spre stânga plasat în câmpul mărginit de un chenar şi legenda “Epitropia oraşului Alexandria”. Din 1856, este folosit un sigiliu de formă rotundă, avand în câmp două oi adosate, preluate din emblema tradiţională a judeţului Teleorman şi legenda “Oraşul Alexandria, judeţul Teleorman, Margini”. După reforma administrativă din 1864 oraşul trece în categoria comunelor urbane şi îşi adecvează stema : în câmpul sigilar, un scut despicat având în dreapta acvila cruciată, în stânga bourul cu stea între coarne, iar deasupra coroana inclusă.

            Din 1867 şi până în 1930, toate serviciile primăriei vor folosi în antet vechea stemă, cu calul portdrapel şi mâinile ce se strâng, la care se adaugă o eşarfă cu deviza “Patria şi dreptul meu”. Începând cu anul 1930, Comisia Consultativă de Heraldică stabileşte pentru Alexandria următoarea stemă : scutul tăiat de o fascie argintie cu iniţialele A. G.; în câmpul superior albastru o acvilă cruciată de aur, iar în câmpul inferior verde, rânduri de 6 lacrimi de argint; scutul este timbrat de coroana murală cu trei turnuri şi cu legenda ”România, Primăria oraşului Alexandria”. Simbolurile heraldice folosite cuprind stema tradiţională munteană – acvila, iniţialele domnitorului întemeietor şi elemente din stema familiei Ghica – lacrimile. Acest tip de stemă a figurat în antetul serviciului primăriei, dar şi al altor instituţii din oraş, până în anul 1948, când este înlocuită cu stema de stat a României.

Stampila este expusî în holul Muzeului Judeţean de miercuri, 1 septembrie, ora 11.

1000 imagini din Teleorman

            La Muzeul Judeţean, instituţie a Consiliului Judeţean, va avea loc  joi, 2 septembrie, ora 12,  lansarea albumului ”Teleormanul în 1000 de imagini” (vol. I–Alexandria), editat de Tele Media Press.

Albumul, semnat de colecţionarii Corneliu Beda, Aurel Ionescu, Gheorghe Zbârcea şi Lucreţiu Tudoroiu, trece în revistă în 142 pagini, evoluţia administrativă a judeţului Teleorman şi a municipiului Alexandria, prin intermediul a 210 imagini, 35 hărţi, 180 cărţi poştale ilustrate, 50 fotografii, cărţi poştale simple, plicuri aniversare, medalii, planuri, documente, steme, texte, cele mai multe datând din perioada 1900–2009. O prezentare a editorilor, fotografilor, editurilor şi tipografilor, date generale despre judeţ şi informaţii despre Alexandria la 176 de ani de la înfiinţare completează textele explicative ale imaginilor.

Expoziţie de carte şi materiale documentare

            Biblioteca ”Marin Preda”, instituţie a Consiliului Judeţean, găzduieşte între 3 şi 17 septembrie expoziţia ”România, stat naţional–legionar”, care marchează împlinirea a 70 de ani de când generalul Ion Antonescu a fost învestit conducător al Statului Român, România a fost proclamată ”Stat naţional–legionar”, iar Garda de Fier devenea singura forţă politică.

            Expoziţia oferă informaţii referitoare la situaţia României în contextul politic al vremii, când se redesena harta Europei, iar România era sfârtecată sub presiunile marilor puteri (URSS, Germania, Italia) şi pierdea Basarabia, Bucovina de nord şi nord–vestul Transilvaniei.

Titlurile din expoziţie (Istorie interzisă, România cu şi fără Antonescu/Gh. Buzatu, Armata, mareşalul şi evreii/Al. Mihai Stoenescu, Garda de fier/Grigore Opriţă, În zodia Satanei, Monarhia românească/Valentin Hossu Longin, aduc detalii despre Guvernul de Uniune Naţională format, suspendarea Constituţiei din 1938, dizolvarea corpurilor legiuitoare, poziţia adoptată de partidele politice ale vremii, problema evreiască etc.