BACK                                                                                   ROMÂNIA

CONSILIUL JUDEŢEAN TELEORMAN

H O T Ă R Â R E

privind: aprobarea Strategiei judeţene de dezvoltare a sistemului de asistenţă socială pentru persoanele vârstnice în perioada 2006-2008

          Consiliul Judeţean Teleorman întrunit, în şedinţă extraordinară conform prevederilor art. 106 alin (2) din Legea nr. 215/2001, modificată şi completată

          Având în vedere:

-           expunerea de motive nr. 2076 din 21 martie 2006 a vicepreşedintelui Consiliului Judeţean Teleorman Putineanu Ion şi raportul de specialitate nr. 6852 din 22 martie 2006 al Direcţiei generale de asistenţă socială şi protecţia copilului privind necesitatea aprobării Strategiei judeţene de dezvoltare a sistemului de asistenţă socială pentru persoanele vârstnice în perioada 2005-2008;

-           avizul comisiilor de specialitate pe principalele domenii de activitate ale Consiliului judeţean;

-           prevederile art. 8 alin (3) lit. „d” din Anexa la Hotărârea Guvernului României nr. 1434/2004 privind atribuţiile şi Regulamentul-cadru de organizare şi funcţionare ale Direcţiei generale de asistenţă socială şi protecţia copilului,  ale art.  32 lit. „a” din Legea nr. 47 din 8 martie 2006 privind sistemul naţional de asistenţă socială, Legii nr. 17/2000, Hotărârii Guvernului României nr. 886/2000 şi ale Hotărârii Guvernului României nr. 541/2005 pentru aprobarea Strategiei Naţionale de Dezvoltare a Sistemului de Asistenţă Socială pentru persoanele vârstnice în perioada 2005-2008;

-           prevederile art. 104 alin. (2) din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, modificată şi completată şi ale art. 47 alin. (2) din Regulamentul de organizare şi funcţionare  a Consiliului judeţean, modificat şi completat;

În temeiul dispoziţiilor art. 109 din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, modificată şi completată

HOTĂRĂŞTE

Art.1. Se aprobă Strategia judeţeană de dezvoltare a sistemului de asistenţă socială pentru persoanele vârstnice în perioada 2005-2008, conform anexei care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

           Art.2. Secretarul general al judeţului prin Direcţia generală de asistenţă socială şi protecţia copilului Teleorman va aduce la îndeplinire prevederile prezentei hotărâri.

          Art.3. Secretarul general al judeţului prin Compartimentul Cancelarie va comunica actul administrativ autorităţilor şi instituţiilor interesate, în termenul prevăzut de lege.

P R E Ş E D I N T E,

Liviu Nicolae Dragnea

   CONTRASEMNEAZĂ

                                                                                               Secretar general al judeţului,

                                                                                                          Jr.Rodica Vrabie

Alexandria

Nr. 19  din 31 martie  2006

CONSILIUL JUDEŢEAN TELEORMAN

                                                                                                                                    ANEXĂ

                                                                                                                        la hotărârea nr.19

                                                                                                                    din   31 martie 2006

STRATEGIA JUDEŢEANĂ DE DEZVOLTARE A SISTEMULUI DE ASISTENŢĂ SOCIALĂ PENTRU PERSOANELE VÂRSTNICE ÎN PERIOADA 2006-2008

 MISIUNEA

            Dezvoltarea, până în 2008, a măsurilor de protecţie adecvate pentru persoanele vârstnice şi un acces nediscriminatoriu la orice tip de suport menit să susţină incluziunea socială a acestora.

  SCOPUL

Construirea unui cadru care să permită dezvoltarea şi implementarea politicilor şi programelor de asistenţă socială destinate nevoilor persoanelor vârstnice în vederea susţinerii participării acestora la viaţa economică, socială şi culturală a societăţii şi asigurării dreptului la o viaţă autonomă, împlinită şi demnă.

Situaţia persoanelor vârstnice din judeţ

            Având în vedere numărul crescând de vârstnici din întraga lume, devine din ce în ce mai clar că pregătirea cadrelor şi informaţiile necesare pentru a satisface nevoile speciale ale vârstnicilor trebuie integrate în asistenţa primară la nivel comunitar.

            Vârstnicii, la fel ca şi vechile societăţi tradiţionale, au atât forţă cât şi slăbiciuni. Forţa acelor aşa-zise sate şi regiuni “puţin dezvoltate” constă printre altele şi în faptul că au un puternic sentiment al comunităţii. În multe astfel de comunităţi vârstnicii continuă să joace rolul de păstrători ai culturii, consilieri sociali şi “bătrâni ai satului”. Contribuţia pe care o aduc ei şi respectul de care se bucură asigură păstrarea atât a demnităţii cât şi a sănătăţii lor, deşi sub anumite aspecte ei devin mai slabi.

            Din păcate, în societatea noastră, acest sentiment al comunităţii, cu respectul adânc înrădăcinat şi sprijinul său pentru vârstnici, s-a erodat considerabil. Important este ca vârstnicii să nu fie consideraţi o povară, ci o resursă.

            Îmbătrânirea nu este pur şi simplu o caracteristică a înaintării în vârstă, este un proces permanent în viaţa individului. Astfel, îmbătrânirea este un fapt de viaţă, dar până în prezent, noi înţelegem foarte puţin cauzele care o produc şi nu există o înţelegere larg răspândită între oamenii de ştiinţă. Atât ţările dezvoltate cât şi cele în curs de dezvoltare cunosc o crestere a numărului persoanelor în vârstă în cadrul populaţiilor lor.

            Când oamenii au atitudini negative faţă de oamenii în vârstă, aceasta se datoreşte adesea faptului că ei consideră bătrâneţea ca pe o perioadă de sănătate proastă şi de

dependenţă socială. Dar nici una din aceste situaţii nu este o consecinţă inevitabilă a îmbătrânirii.

            Oamenii în vârstă joacă un rol important în comunităţile lor, continuând să lucreze şi să participe la viaţa socială. Adesea îi ajută pe alţii şi se îngrijesc de familiile şi prietenii lor. De asemenea au un rol major în educarea altor oameni în ceea ce priveşte normalitatea unei bătrâneţi sănătoase şi fericite.

            Ca membrii ai comunităţilor locale, cei care lucrează cu persoane în vârstă trebuie să beneficieze de încrederea oamenilor şi de o cunoaştere personală a tradiţiilor şi obiceiurilor lor, care nu trebuie niciodată neglijate. Asistenţii sociali trebuie să manifeste interes pentru oamenii în vârstă şi sensibilitate faţă de nevoile şi sentimentele lor ; ei trebuie să aibă disponibilitatea de a accepta şi respecta păreri care diferă de ale lor.

          Oamenii în vârstă nu există pentru a fi îngrijiţi ; în calitate de indivizi ei trebuie   să-şi poată expună nevoile, să spună care consideră ei că sunt problemele lor şi să participe activ la propria lor îngrijire.

Odata cu fenomenul general de îmbătrânire a populaţiei, societatea va trebui să facă faţă: unui numar crescut de pensionari, unui număr crescut de persoane care trăiesc singure, unui număr crescut de persoane vârstnice de sex feminin, incapacităţii familiei de a-şi rezolva singură problemele legate  de îngrijirea acelor membri aflaţi la vârste înaintate, nevoii crescute de servicii sociale şi medicale destinate îngrijirii personale.

Diferenţa între sexe în ceea ce priveşte speranţa de viaţă a vârstnicilor a fost mereu în favoarea femeilor şi a continuat să crească în ultimii ani. Diferenţele sunt mai accentuate între mediile de reşedinţă: la bărbaţi speranţa de viaţă este mai redusă în urban decât în rural cu 0,5 ani, la femei fiind aproximativ la acelaşi nivel, uşor în favoarea urbanului.    

           Speranţa de viaţă feminină rămâne mai mare decât a bărbaţilor în orice mediu de reşedinţă.

            Rata înaltă de sărăcie a femeilor vârstnice se datorează conjuncţiei dintre următorii factori: numărul mare de femei peste 65 ani care trăiesc singure datorită speranţei mai ridicate de viaţă a femeilor şi nivelului scăzut al pensiilor pentru urmaşi. În ciuda unei rate scăzute de sărăcie pe ansamblul pensionarilor, există printre aceştia categorii care sunt expuse riscului excluziunii sociale: pensionarii singuri, pensionarii agricultori, victimele escrocheriilor imobiliare.  

 Nivelul de trai al acestei categorii de persoane se degradează tot mai mult pe zi ce trece, la acest lucru contribuind nivelul redus al pensiilor, cheltuielilor tot mai mari cu medicamentele şi alimentele necesare ameliorării stării de sănătate şi cheltuielilor cu întreţinerea locuinţei.

            Starea de sărăcie este mai accentuată în mediul rural, unde distanţa faţă de centrele urbane, accesul limitat la serviciile publice de asistenţă socială, la mijloacele de informare, lipsa banilor şi a serviciilor specializate de asistenţă socială fac viaţa tot mai grea acestor persoane de vârsta a treia.  

            Vârsta a treia este acompaniată de singurătate, izolare, precum şi de riscul crescut de a prezenta boli invalidante, generatoare de dizabilităţi, implicit de dependenţă.

            Fără o asistenţă medicală şi socială de lungă durată, existenţa însăşi a persoanelor vârstnice poate fi compromisă.

            Impactul asupra familiei, indus de existenţa unei persoane vârstnice care şi-a pierdut autonomia şi depinde de ajutorul altei persoane pentru a-şi desfăşura actele de bază ale vieţii zilnice, este deosebit de puternic şi conduce la dezorganizarea modului obişnuit de viaţă a familiei.

            Veniturile scăzute reprezentate de pensie, creşterea progresivă a costurilor de întreţinere a locuinţei, a alimentelor şi medicamentelor, extinderea sărăciei care afectează veniturile totale ale unei familii determinând sistarea ajutorului tradiţional acordat vârstnicului, dar şi abuzuri grave finalizate, în general, cu pierderea locuinţei de către bătrâni, determină nevoia de a solicita servicii de îngrijire din ce în ce mai costisitoare.

            În afara riscului de bătrâneţe acoperit de sistemul de securitate socială prin asigurarea unui venit reprezentat de pensie, în cazul persoanelor de vârsta a treia se întâlneşte o situaţie particulară, acestea având nevoie, în egală măsură, de două tipuri de suport- respectiv servicii sociale şi medicale.

            Toate aceste persoane necesită un număr mare de servicii medicale, instituţionalizare sau servicii la domiciliu.

            Asistenţa socială pentru persoane vârstnice este reglementată prin Legea nr.17/2000 şi are în vedere, în primul rând, evaluarea situaţiei persoanei vârstnice care solicită sprijin conform grilei naţionale de evaluare a nevoilor persoanelor vârstnice, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 886/ 2000.

            Serviciile  sociale sunt asigurate în funcţie de gradul de dependenţă socială stabilit pe bază de anchetă socială şi de grila naţională de evaluare aprobată prin Hotărâre de Guvern.

Organizarea acestor servicii revine, potrivit prevederilor Legii nr.17/2000, Consiliilor locale, direct sau pe bază de convenţii încheiate cu organizaţii nonguvernamentale, unităţi de cult recunoscute în România sau alte persoane fizice sau juridice.

            Pentru asigurarea îngrijirii la domiciliu a persoanelor vârstnice aflate în situaţii de dependenţă socială, primăriile pot angaja personal de îngrijire acreditat de către Direcţia Generală de Muncă şi Solidaritate Socială Teleorman.

Vârstnicii reprezintă o categorie de persoane care se află  în situaţii extreme datorită resurselor materiale reduse, a problemelor legate de bătrâneţe şi de starea de sănătate. În judeţul Teleorman distribuţia  persoanelor vârstnice în funcţie de vârstă, sex şi mediul în care locuiesc, la 31 decembrie 2005 se prezinta astfel:

În judeţul Teleorman numărul persoanelor vârstnice cu venituri mai mici de 100 lei RON se distribuie astfel:

            - (0 - 20) lei RON   - 50,

            - (20 - 50) lei RON   -1.254,

            - (50 - 100) lei RON   -10.998.                  

Direcţia Generală de Muncă şi Solidaritate Socială Teleorman a mediatizat şi a oferit consultanţă de specialitate privind atât metodologia de organizare a serviciilor de îngrijire la domiciliu a persoanelor vârstnice cât şi modul de acreditare a persoanelor care vor asigura îngrijire conform Legii nr.17/2000, H.G nr. 886/2000 şi Ordinului Ministrului Muncii şi Solidarităţii Sociale nr. 392/2000.

            În ceea ce priveşte îngrijirea temporară sau permanentă într-un cămin, judeţul Teleorman dispune de un singur cămin de bătrâni, Căminul de Bătrâni “Sfântul Teodor” aflat în subordinea Consiliului Local al Municipiului Roşiorii de Vede, a cărui capacitate (35 locuri) nu poate acoperi necesităţile judeţului. 

În domeniul protecţiei  persoanelor  vârstnice există:

·        Cantina de ajutor social Alexandria din subordinea Consiliului Local al Municipiului Alexandria cu o capacitate de 350 locuri şi 350 beneficiari,

·        Cantina de ajutor social Roşiorii de Vede din subordinea Consiliului Local al Municipiului Roşiorii de Vede , cu o capacitate de 300 locuri şi 150 beneficiari.

·        Cantina de ajutor social Turnu Măgurele din subordinea Consiliului Local al Municipiului Turnu Măgurele  cu o capacitate de 75 locuri şi 75 beneficiari.

            În judeţul Teleorman în domeniul protecţiei persoanelor vârstnice, mai există următoarele servicii sociale:

Cinci cluburi ale pensionarilor, in cele cinci orase si municipii ale judetului Teleorman, astfel:

?           Clubul Pensionarilor din Municipiul Alexandria aflat in subordinea Asociatiei Pensionarilor din Sindicate,

?           Clubul Pensionarilor din Municipiul Rosiorii de Vede, aflat in subordinea Consiliului Local al Persoanelor Varstnice si Casei de Ajutor Reciproc,

?           Clubul Pensionarilor din Municipiul Turnu Magurele, aflat in subordinea Casei de Ajutor Reciproc,

?           Clubul Pensionarilor din Orasul Zimnicea, aflat in subordinea Consiliului Local al Persoanelor Varstnice si Casei de Ajutor Reciproc,

?           Clubul Pensionarilor din Orasul Videle, aflat in subordinea Primariei si al Casei de Ajutor Reciproc.

·        în Municipiul Alexandria, Programul “Asistenţa persoanelor vârstnice cu îngrijire la domiciliu”, cu un nr. de 25 beneficiari constând în servicii de suport pentru efectuarea de cumpărături, prepararea hranei, activităţi de îngrijire corporală a persoanelor vârstnice şi de însoţire în oraş.

·        în comuna Botoroaga, serviciul social “Îngrijire persoane vârstnice la domiciliu” pentru 10 beneficiari.

Organizaţii neguvernamentale cu activitate semnificativă în domeniul Protecţiei persoanelor vârstnice, protecţiei familiei, persoanelor singure care colaborează cu Direcţia Generala de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului.

1.      Asociaţia Nevăzătorilor din România – Filiala Interjudeţeană Teleorman – Giurgiu,

2.   Fundaţia “Speranţa Omeniei”  Bucureşti,

3.   Asociaţia “Solidaritatea Femeilor” filiala Teleorman .

      Sistemul actual de asistenţă socială pentru persoanele vârstnice se axează în principal pe :

a.       transferuri băneşti către populaţie (ajutoare sociale, ajutoare de urgenţă, indemnizaţii)

b.      facilităţi diverse care privesc, în special asistenţa medicală fără contribuţie, gratuităţi şi compensări la medicamente, gratuităţi sau reduceri la costuri pentru tratament balnear, transport în comun sau interurban, abonamente radio-tv, etc.

c.      servicii reduse de îngrijire la domiciliu ; îngrijirea la domiciliu se acordă fără nici o contribuţie în cazul persoanelor care au venituri reduse, persoanele vârstnice care se încadrează într-un grad de handicap grav pot beneficia de asistent personal sau pot opta pentru o indemnizaţie, de asemenea pot beneficia de facilităţile acordate adultului cu handicap.

d.      Servicii insuficiente faţă de solicitări , de găzduire, supraveghere, asistare, îngrijire, recuperare, suport şi consiliere în instituţii de asistenţă socială de tip rezidenţial.

e.      Lipsa acută de personal specializat care îşi desfăşoară activitatea în domeniul asistenţei sociale a persoanelor vârstnice.

PRINCIPALELE PUNCTE SLABE ALE SISTEMULUI DE ASISTENŢĂ SOCIALĂ A PERSOANELOR VÂRSTNICE

-Lipsa unui departament specializat în elaborarea, evaluarea şi monitorizarea politicilor sociale şi programelor naţionale destinate persoanelor vârstnice, organizate la nivel central;

-Dreptul la măsuri de asistenţă socială se acordă pe criterii diferite : evaluarea nevoilor persoanelor vârstnice este realizată de o echipă formată din medic şi asistent social care aplică grila naţională de evaluare a persoanelor vârstnice şi stabileşte gradul de dependenţă; iar persoana vârstnică  cu dizabilităţi este avaluată şi încadrată în grad de handicap de către Comisia de Evaluare Medicală a Persoanelor Adulte cu Handicap.

-Contribuţia beneficiarului înregistrează un cuantum diferenţiat în instituţii care acordă, în fapt, aceleaşi servicii (cămine pentru persoane vârstnice şi centre pentru îngrijire şi asistenţă pentru adulţii cu handicap- foste cămine de bătrâni şi cămine spital);

-Administrarea instituţiilor pentru persoane vârstnice se realizează după regulamente diferite, în funcţie de autoritatea centrală care le coordonează ;

-Număr redus de servicii de îngrijire la domiciliu, precum şi a centrelor de zi sau altor tipuri de servicii alternative ;

-Instituţii de asistenţă socială insuficiente faţă de solicitări, situaţie evidentă în protecţia persoanelor vârstnice, a persoanelor cu boli cronice în mod deosebit a celor cu afecţiuni neuropsihice ;

-Responsabilităţi disparate, la nivel de instituţii guvernamentale ;

-Disproporţie în alocarea de personal în raport cu complexitatea activităţii, precum şi lipsa unor normative de personal elaborate în baza unor evaluări prealabile, cu respectarea standardelor europene în domeniu ;

-Incapacitatea sistemului de a oferi o imagine comprehensivă asupra numărului de beneficiari şi a serviciilor disponibile ;

-Descentralizarea nu a fost urmată de alocarea de resurse financiare şi umane        suficiente ;

-Rigiditatea sistemului a generat imposibilitatea direcţionării fondurilor în vederea soluţionării unor situaţii de criză ;

-Finanţarea instituţiilor de asistenţă socială din bugetele locale ; deşi acestea asigură servicii pentru beneficiari care provin din toate localităţile judeţului, aceasta a condus la degradarea multor instituţii sub aspect fizic şi funcţional ;

-Planificarea financiară nu se realizează în funcţie de nevoia socială şi evoluţia problemelor sociale ;

-Sub-dimensionarea necesarului de personal la nivel central şi local ;

-Lipsa personalului calificat la nivelul serviciilor publice de asistenţă socială, dar şi la nivelul serviciilor şi instituţiilor de asistenţă socială destinate asistării persoanelor vârstnice.

-Reglementări insuficiente referitoare la nevoia de formare şi criteriile de acreditare a personalului care activează în domeniul serviciilor sociale pentru persoane vârstnice, respectiv lista standardelor profesionale care să permită şi includerea în Clasificarea Ocupaţiilor din România, cât şi o salarizare corespunzătoare ;

-Lipsa unor profesii necesare managementului serviciilor sociale pentru persoane vârstnice : asistentul medical comunitar, asistentul medical de geriatrie şi gerontopsihiatrie, managerul de caz, terapeutul ocupaţional specializat în recuperarea persoanelor vârstnice, etc.

PRIORITĂŢI  JUDEŢENE

Obiective generale şi obiective specifice privind asistenţa socială pentru persoane varstnice în judeţul Teleorman

1. Promovarea unui sistem coerent, coordonat şi integrat de asistenţă socială.

1.1. Dezvoltarea până la sfârşitul anului 2008 a serviciilor de asistenţă socială comunitară pentru vârstnici în 5% dintre localităţile unde există solicitări.

1.2.Dezvoltarea la nivel judeţean a capacităţii de asistare socială specializată pentru persoanele vârstnice în sistem instituţional.

2. Combaterea riscului de excluziune socială şi creşterea calităţii vieţii persoanelor vârstnice.

2.1.Prevenirea abuzului, neglijenţei şi riscului excluderii sociale pentru 10% dintre persoanele vârstnice din judeţ până în decembrie 2008.

3. Promovarea participării persoanelor vârstnice la viaţa societăţii.

3.1.Dezvoltarea şi împlinirea personală.

3.2.Susţinerea implicării active a persoanelor vârstnice în viaţa societăţii.

PLAN DE ACŢIUNE

1.      Promovarea unui sistem coerent, coordonat şi integrat de asistenţă socială.

2.      Combaterea riscului de excluziune socială şi creşterea calităţii vieţii persoanelor vârstnice.

3.      Promovarea participării persoanelor vârstnice la viaţa societăţii.

PREŞEDINTE,

Liviu Nicolae Dragnea